Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări cu eticheta Katherine Pierce

Get over it...

Deci a trecut mai bine de jumătate din ianuarie și eu mi-am amintit de blog... Adevărul e că aflându-mă în mijlocul sesiunii și cum eu am o cădere nervoasă, cum fac de obicei în acestă perioadă. Mă liniște faptul că mai am puțin și o șterg din orașul ăsta posomorât să o vad pe cea mai iubită persoană... mama.
Dar nu depresia mea semestrială e motivul acestui articol, după cum știți(sau nu). Cred că am undeva jumătate de an de când m-am făcut vegetariană. Atunci am luat o hotărâre esențială, să nu devin una din veganele clișeice care își impun viziunile asupra altor persoane. Niciodată nu m-am gândit că voi fi de partea cealantă a baricadei. Consider că sunt deja suficient de matură încât să i-au astfel de decizii, și daca mama e cumva licențiată să îmi critice noul stil de viață, ceilați oameni, nu sunt.
Totuși se găsesc "binevoitori" care-mi tot încercă să-mi predice viziunile lor, chiar dacă eu nu le-am cerut asta. Chiar cred că un nerd, ca mine nu s-a informat despre sub…

După 2+ ani de studenție în România

Recent am sosit acasă, și cu un călduros bun venit, vameşii noștrii m-au întâmpinat cu o oră de aşteptare. Să mai omor timpul am început o conversație cu o doamnă. Una după alta m-a întrebat unde învaț și ce. Am fost surprinsă să aflu că știe unde e Petroșaniul sau cel puțin știa că e departe. Dar și mai surprinsă am fost când ea a ridicat sceptică din sprâncene, după ce i-am spus că sunt anul trei la facultate, mi-a spus că nu arăt și asta a fost un compliment extrem de plăcut, mai ales că nu dormisesm toată noaptea iar machiajul meu era deja de mult împraștiat pe fața, iar eu eram prea obosită să-mi pese. Oricum discuția dată m-a pus pe gânduri... Chiar sunt în al treilea an la facultate și am fără o luna jumate 22 de ani, iar eu tot nu sunt matură, sau cel puțin nu mă simt. Deci sunt acum nevoită să fac retrospectiva întregii mele experienţe studențești, nu numai a anului că tot o fi sfârșitul lui.
M-am schimbat atât de mult în acești doi ani și un sfert(calendaristic vorbind) atâ…

Dulce si cruda inocenta

Se apropie și sfârșitul acestui an, un an cu de toate. Am avut o vacanță de vis, totuși vara a început cam nașpa și asta a cam eclipsat-o. În ultimii doi ani m-a apucat un pesimism și apatie terbilă, parcă nu mă recunosc câteodată. În general ultimii doi ani m-au lovit din plin.
M-am maturizat în schimb. Până nu de mult trăiam într-o frumoasă inocență, era dulce dar curdă într-un fel. Da, am avut și momente bune, dar parcă lipsește o piesă ca să-mi găsesc un echilibru. Bine că mă apucă sesiunea și n-o să am timp să mă mai gândesc la toate prostiile. Veste bună, depresia mi-a readus muza și pentru prima oară nu găsesc shitty, ceea ce scriu.
Petroșani îmi provoacă ba nervi, ba fericire, sau mai bine zis oamenii de acolo. Iar acasă, e atât de trist. Nu pot ierta casa că s-a schimbat atât de tare, cât timp am lipsit. Topografia mă amuză și confuză, oarecum.... merg eu mai departe cu încă o facultate după asta.  Nu știu ce aș putea dori într-un nou an. Poate doar abilitatea de a trece mai…

My music taste part 2

După primul articol, în care în mod subtil mi-am promovat cântecele preferate. Vine și partea a doua. Nu mai critic gusturile altora din două motive. Pur și simplu mii lene și nu are sens până la urmă.
Deci în lista următoare e compusă alternativ din melodii culese din feed-ul meu de pe youtube.
Unele sunt din ele sunt reteta perfecta pentru vremurile când sunt deprimantă și nu știu de ce mă încăpățânez să rămâmn așa

Personaje epice

Acum mi-a venit brusc o ideie, să scriu despre, personajele epice pe care le-am adorat, atât din cărţi cât şi în seriale şi filme. Să fiu sinceră sunt o mulţime, aşa că dacă omit unul revin mai târziu.
Toph este personajul meu preferat din Avatar: Last Airbender. Sunt încă fana serialului animat, chiar dacă amuş am 20 de ani. Chiar dacă e un serial pentru copii, scriitorii serialului şi-au pus encefalul la treabă şi au creat personaje cu mult mai complexe de cât te puteai aştepta de la un serial animat. Iar Toph transpiră epicness(la propriu), chiar dacă e o fetiţă oarbă, e un badass definit, puternică fizic şi psihic. O ador pentru puterea ei, sinceritatea extremă, pentru faptul că nu se plânge de condiţia în care se află şi duritatea pe care o invidiez.
Loki iubesc supereroii, dar mai mult ca supereroii iubesc villanii. În timp ce majoritatea dintre antagoniştii sunt într-un fel scuzaţi de către film pentru "răutatea" lor(ex, toţi villanii din Spider-Man). Loki este diferit…

R.I.P. My dear Katherine...

Cum viaţa mea e super-boring, trebuie s-o condimentez şi eu cu ceva, de aceea mă uit la cele mai dubioase seriale.
Unul dintre acestea e The Vampire Diaries, nu trebuie să fiu o cinefilă veterană ca să recunosc greşelile din el, dar cum n-ai da, nu mă pot opri să-l urmăresc, chiar dacă mi-am jurat, (şi nu odată), să încetez să mă mai uit la TVD. Totuşi mă uit, şi motivele ar fi cam astea...
Hai că îmi eliberz superficialitatea şi o spun: Cast-ul serialului e cel mai sexy posibil, până şi personajele episodice arată incredibil de bine, ce să mai zic şi de cele principale, iar actorii, (cu puţine excepţii )sunt cu adevărat talentaţi.
Şi din mulţimea de personaje ce a colindat verosul oraş Mystic Falls, mi-am ales şi eu nişte favoriţi. Am eu o slăbiciune pentru personajele răutăcioase, de obicei acest tip de personaj ori este antagonistul principal, ori un aliat temporar cu protagonistul, de cele mai multe ori are toţi aşii în mânecă, poate provoca haosul, doar fiindcă s-a plictisit, f…