Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din 2015

Bittersweet

On the wood table was a old magazine and a cup of cold tea.  She was starting at the girl on the cover,  a pretty one. She was pretty too,  even on the worst days and even when she was so broke inside  that she found hard to breathe. But,  unlike that girl, on the cover, she didn't laugh, she faked so many smiles that she forgot how to truly laugh. Oh, sad pretty little girl... 
So...  right, in all her acts,  less that one.  One thing, so human-wrong,  but so awful from her perspective.  It was eating her down to her bones. Her heart grow colder by the day.  And everything else didn't matter anymore. She used to tell herself,  that she can fix it,  but that didn't work anymore.  All her hopes and dreams just flew away in the wind. Her tea was bittersweet,  but she hated it, because it was cold.

Dulce si cruda inocenta

Se apropie și sfârșitul acestui an, un an cu de toate. Am avut o vacanță de vis, totuși vara a început cam nașpa și asta a cam eclipsat-o. În ultimii doi ani m-a apucat un pesimism și apatie terbilă, parcă nu mă recunosc câteodată. În general ultimii doi ani m-au lovit din plin.
M-am maturizat în schimb. Până nu de mult trăiam într-o frumoasă inocență, era dulce dar curdă într-un fel. Da, am avut și momente bune, dar parcă lipsește o piesă ca să-mi găsesc un echilibru. Bine că mă apucă sesiunea și n-o să am timp să mă mai gândesc la toate prostiile. Veste bună, depresia mi-a readus muza și pentru prima oară nu găsesc shitty, ceea ce scriu.
Petroșani îmi provoacă ba nervi, ba fericire, sau mai bine zis oamenii de acolo. Iar acasă, e atât de trist. Nu pot ierta casa că s-a schimbat atât de tare, cât timp am lipsit. Topografia mă amuză și confuză, oarecum.... merg eu mai departe cu încă o facultate după asta.  Nu știu ce aș putea dori într-un nou an. Poate doar abilitatea de a trece mai…

Fata de zahar 2

Afară e frig. Un frig, care te moleșește. Te face să te ascunzi sub pături. Să visezi la vară. Acum ea visează. Picioarele ei sunt de fapt mângâiate de valurile blânde ale mării. Ciorapii nu există. Frigul e doar o iluzie.  Se pierde în amintiri. Azi a fost greu.

Timpul a mers greu. Și gândurile ei la fel. Cafeaua s-a răcit. Ar încălzi-o, dar oare mai are sens? Se ascunde sub pături. Are un mic moment de siguranță. Liniște. Îi place. Părul ei mătăsos alunecă pe obraji. Ca o mângâiere caldă. Aproape aude o voce. O amintire frumoasă. De când era mică. La fel de dulce ca zahărul. Cu bucle blonde și ochi nevinovați. S-au schimbat multe. Încă e dulce. Așa pare. Încă mai are bucle vii prin cap. Un zâmbet vesel. Însă ochii. Ochii privesc. Nu zic nimic. În ochii care reflectau atâta pasiune și dragoste, abia de a mai rămas ceva. Se simte pustie. Unde a dispărut? Și de ce? Are răspunsuri pentru tot. Însă ce să facă cu răspunsurile? E o întrebare...
Lasă asta. Se va gândi la asta mai târziu. N…

Valley of the Dolls

Love shouldn't make a beggar of one. I wouldn't want love if I had to beg for it, to barter or qualify it. And I should despise it if anyone ever begged for my love. Love is somethig that must be given - it can't be bought with words or pity, or even reason
Absence makes the heart grow colder: and absence,  I have learned, is the common cure for love.  Insecurities are exposed and left untreated.  They fester.  Suspicions become reality.  Everything becomes so uncertain and the brain tries to fill in the blanks, often leading you to misguided and foolish ends. To miss someone who is right in front of you is a particular kind of torture 

When snow was sugar

There was a time when snow was sugar, it fall quietly  from the sky. We were younger,  more fragile in the way. We lived in the state of fairytale. We were that beautiful princess, whit golden hair,  or the brave knight, who slays the dragon, the hero who start his quest. We haunt forest in the night,  surrounded by the howl of wolfs and light of moon.  We dreamed, and dreamed... About a love that last forever and that delightful happy ending. But now  that sugar snow melt. What happened between then and now? Is simple our dreams become so small. The colors just wiped form our eyes.  And everything become like ashes blend with mud. 

Fata de zahar

Luni, dimineaţa... câteva secunde până sună alarma. Ea e trează, visează un somn impus. E partea favorită a nopții. E unicul lucru pe care îl poate controla, așa că savurează. Șase fix, sună alarma, în sfârșit... Mâna ei palidă se întinde instinctiv spre telefon, și oprește melodia. E liniște din nou, și ea stă încă în pat. Aici poate fi vulnerabilă, nimeni n-o vede... însă se scoală oricum. Aprinde lumina, asta îi rănește ochii, însă se forțează, ea poate să se forțeze. În fața oglinzii, părul ei e un dezastru, fața ei arată mai rău. Se spală cu apă rece însă nu o ajută. Se forțează din nou, ea poate.
Începe rutina de dimineață. Patul, și cafeaua... și cea mai bună parte machiajul. Cum fiecare mișcare a pensulei capătă încredere, ca un războinic ce se marchează cu vopsea pe fața înainte de luptă. Fiecare zi e o luptă.... Asta o face să ofteze. Alungă totul din cap, dacă va plânge de dimineață, nu-i de nici un folos să plângă de dimineață. Autocontroul e totul. Pune hainele pe ea, ca…

Lumea de gheata si foc - favorite

Nu cred ca are sens să mai spun cât de tare iubesc cartea dată. Am curtat-o un anu de zile și în sfârșit e a mea! Un regret am acum, ca din ambiție prostească de a-mi proteja comorile am lăsat-o acolo cu inima frântă bineînțeles. Cum am promis am postat câteva ilustrații preferate din carte, chiar ca să-mi potolesc dorul care m-a si cuprins deja,

Lumea de gheata si foc

Nu știu dacă mi-am dorit mai mult o carte ca Lumea de gheață și foc. Țin minte acum un an când a fost publicată în engleză și toată lumea pe facebook se lăuda că o are, aveam insomnii și visam cum îmi strâng cartea în mână. Cum sunt o studentă, plănuiam să-mi cumpăr cartea undeva on the black friday. Dar nu am avut răbdare așa că am scos fără regrete în jur de 70 de roni, când am prins o reducere online.
Acum am terminat cu cartea, și mai departe ce să fac cu viața mea?  Lumea de gheață și foc e imensă, are în jur de 300 de pagini A4, printre care 170 de ilustrații hărți color și elemente originale. E asa de frumoasă încât trebie să fii lipsit de inimă, fantezie și creier să nu o iubești. Mă rog, dragostea mea față de cartea dată durează mai bine de un an și abia ai a fost în sfârșit consumată.
Pentru un fan al seriei Cântec de gheață și foc, cartea asta valorează cât greutatea ei în aur(și e o carte foarte grea). E un fel de ghid al seriei, ce povestește detaliat istoria celor șapte…

Dune: Mantuitorul Dunei

Chiar dacă am revenit la monotomia impasibilă, totuși nu-mi permit să nu citesc. Deci, cum fiind prin trecere la Deva la un târg de carte, cum să mă abțin și să nu-mi i-au una? Și pe dracu... 17 lei, pe o carte, prefer să țin post negru o zi, de cât să mă simt vinovată că n-am luat-o.
Am terminat Mântuitorul Dunei, acum câteva minute, după ce ceasuri întregi azi nu am putut să las cartea din mână. Aseară somnul avea o strategie și infanterie puternică, așa că voința mea sprijitită slab de cafea a cedat ușor, și am adormit. De aceea m-am ambiționat să termin cartea azi, chiar dacă am fost puțin ocupată cu vizitele mele prin campus, pauzele de yoga și răsfoirea relativă a cursurilor.
Deci ce pot spune despre Mântuitorul Dunei.... Hmm... sincer mi-a plăcut mai mult primul volum, dar și ăsta nu a fost rău. Am fost mereu fana complexității personajelor, dar ca și în primul volum personajele din Dune, au rămas un mister pentru mine. Le-am analizat până la cele mai mici detalii, dar oricum …

Dune

Deci, am terminat și eu Dune, de aproape două săptămâni m-am luat la trântă cu ea și nu o puteam termina, dar uite că azi dimineață înainte să deschid bine ochii am deschis cartea.
Am sentimente contradictorii legată de ea. E complexa cu multe subtraturi și o mulțime de termeni greu de înțeles. E nevoie de o maturitate în lectură ca să o înțelegi până la sfârșit. Însă pe lângă toate subtextele și mesajele ascunse, plot-ul este bine definit, ascuțit ca tăișul unei săbii.
Ador cărțile complexe cu îmbinării dintre medieval și și un posibil viiitor, în organizare socială. Și Dune, pe lângă faptul că e una dintre cele mai bune cărți sci-fi, din toate timpurile, are și izul specific, care acapără cititorul. Într-un viitor îndepărata când oamenii au cucerit Universul populând numeroase planete, renunțând la inteligența artficială, antrenând însă oameni cu capacități logice extraordinare pentru a înlocuii calculatoarele. Universul este guvenrat sub monarhie, ce este susținută sau zdruncinat…

Red Queen

M-am apucat de cartea asta fiindcă simplu mi-a plăcut coperta, foarte serios și matur motiv...
Am citi descrierea pe Goodreads și mi-a amintit în mod  ciudat de mult de o povestioară pe care am scris-o când aveam în jur de paișpe ani. Mai târziu am șters toate copiile de pe calculatorul meu vechi, care acum din fericire e nefuncționabil, apoi în mod dramatic i-am dat foc unicei copii tipărite. Nu știu cum dorm noaptea...
Și despre carte...
Ei aici vorba de două rase diferite unii au sânge argintiu și pot au puteri gen X-men, și sunt și o rasă inferioară cu sânge roșu fără puteri, care bineînțeles sunt subjungați de aștea argintii. Ei bine eroina noastră Mare, cam prostuță chiar și pentru stadartele YA, posesoare de sânge roșu(evident) se trezește brusc cu puteri de a controla volții. Dintr-un motiv tâmpit e obligată imediat să se căsătorească(sounds like my nightmare) cu un prinț argintiu. Fata e prinsă într-un fel de intrigă politică și cu citatul ăsta al autoarei pe care îl găsem m…

Ultima romantica Regina Maria

 Există un singur bărbat în România și acela e Regina.Contele Charles de Saint-Aulaire

Am un respect foarte mare pentru familia regală a României, însă pentru Regina Maria am o deosebită admirație și dragoste. Era foarte frumoasă, loială inteligentă și cam narcisită, e una din sursele inspiarției mele, confruntată cu cruda realitatea ea totuși a păstrat romantismul unic. De aceea să citesc biografia ei a fost plăcerea supremă. O carte foarte bine scrisă, mi-a plăcut că fiecare capitol începea cu un mic citat, de exemplu. Românii nu sunt o națiune ci sunt o profesieOtto Von Bismarck.

Cartea începe cu nașterea până la decesul reginei, oferind totuși detalii pre și post.
Chiar dacă știam de la școală activitatea familei regale românești în anii primului război modial și după Marea Unire. Nu știam câtă muncă și efort a depus Maria pentru a asigura integritatea graniților țării sale. Cel mai mult mi-a plăcut la cartea asta evoluția vizibilă a Mariei. În adolescență, datorită influenței mame…

Ce-am mai citit

Cum de mult nu am mai venit cu o recenzie, trebuie să corectez lucrurile. Mai mult din lene de a scrie despre ele decât ale citi am abadonat blogul pentru o vreme. Surprinzător muza s-a apucat bine de mine și nici să vreau nu scap de ea. Cum mor de ciudă că nu mi-am luat albumul de desne cu mine, vreau și eu să mai conturez o schiță două, fie pe hârtie fie pe față. Așa deci mă limitez să compun nuvele demente și să citesc tot ce cade sub mână(nimic nu scapă).
Ferma animalelor.
Am citit-o în câteva ore fiindcă e foarte scurtă și simplistă, ideea nuvelei îți sare în ochi dar ăsta era și efectul principal. Organizarea socială și coruperea puterii. În fiecare animal de la cal, oaie, pisică și porc, poți vedea cele mai răspândite tipuri ale membrilor sociatății. În fine cât de nobilă nu ar fi o cauză mereu se va surpa.
O mie nouă sute optzeci si patru.
Tot de George Orwell, și tot despre organizarea socială. Bazată inițială pe URSS, la moment în unele aspecte de la Nouvorbire până la telecr…

Despre How to become a villain

A început ca un mic experiment, de aici a ieșit patru pagini. Am cam forțat finalul, recunosc. Dar, cum e prima mea nuvelă în engleză cred că merit iertarea.
Mă simt extrem de tentată să scriu despre good girl gone bad și poate good again. De aici și Nadin și Lilith. De obicei împrumut cu duimul aparențele mele personajelor centrale create de mine, dar de data asta am creat ceva total diferit. Eu cu ambiția mea romantică de a fi perfectă, nu voi putea fi niciodată ca Lilith. De asta am și scris în engleză, în română nici nu știu, nu pot și nici nu vreau să înjur, în engleză îmi vine mai ușor. S-ar putea găsii oameni ofensați în urma lecturii dar, darlings sweet is not my style. Dar mai mult de atât am dorit să pun fața în față cu problemele din Moldova și România, corpuția și abandonul copiilor. Sper că scopul meu a fost atins. Fiindcă nimic nui mai bine decat să finisezi o povestire, când ești intr-un viitor, posibil scriitor.
Link spre doc: How to become a villain

How to become a villain

All the good old stories begin that way.A special one, who is destin to save the world, from evil.The hero who must fight to the villain. The good guy succedes, gets the girl, and everyone lives happily ever after. But what about that villain? The mastermind guy, who planned all this. We have to give him some credits, I mean… waw! He had the perfect plan for world control and genocide. And he fails because some arrogant douchebag, who seriously thinks his special, gets in his way. Men… heroes are assholes, really boring assholes. When villians are much more delightful. I don’t know about you, but I rather read about a villain, instead of yet another story about the hero and bla, bla… If you are like me, the you are in the right place. Because this isn’t the story about heroes and love. This is the original of a villain. This is the story about me!

Otrava si pumnalul familiei Borgia

Nu știu daca am menționat dar ador istoria. Pentru mine, întreaga istorie universală, de la primul desen pictat pe pereții unei peșterii până la ultima descoperire în astrofizică, e o întreagă poveste. Din nefericire când acum un an,  am căzut printre inginerii, evenimentele istorice ce țin de cultura mea generală au început ușor, ușor să fie înlocuite de formulele matematice, lipsite de eleganța și volumul unei curiozități istorice. Acest fapt trebuie corectat mi-am zis eu.

Așa că ieri dimineața, când am început să fac ceva ordine prin e-reader-ul meu. Care și acum are referatele mele de la literatura universală și istorie din a 11-12 -a pe care nu mă lasă inima să le șterg.
Am dat peste cartea dată Otrava și pumnalul familiei Borgia. Ei bine toată lumea știe despre Borgia, iar dacă nu știți pot spune doar trei lucruri: incest, otravă și urzeli.
Probabil una dintre cele mai scandaloase familii din istoria omenirii Borgia, este cunoscută în principal pentru cele trei lucrui de mai su…

Superstitii on Saturday

Today is a special day! Why? I have no clue. 
Când ai prea multe idei(ca mine) ajungi în cele mai întunecate zone ale netului. Pe site-turi de numerologie și superstiții. Cum eu sunt un sceptic convins, pai atât de convins că găsesc o placere reală să citesc superstiții în care oamenii încă cred și probabil încă vor crede. I know exactly why I walk and talk like a machine. So, ori universul a decis să îmi joace câteva farse cu coincidențe și numere. Ori e ceva dubios la mijloc. Deci știți chestile alea cu ora exactă? Ei bine a fost de ajuns să intru doar o dată, bine de mai multe ori pe un astfel de site, că am și început să văd numai ore exacte de la 8 diminața până la 12 noaptea, măcar când dorm am scăpare.
Și din pricina asta, plus mai multe coincidențe, viața mea prinde conturul unei telenovele în curs de apariție. Mă simt ca atunci când eram urmărită de pisici negre. Pfff... mă duc să mă uit la Supernatural...

O zi in Nice

Tot din Nice, si tot de pe Coasta de Azur scriu. Nu credeam ca o mi se va întâmpla, dar iata ca m-a apucat un dor de facultate și de Petroșani. Ca să-mi revin, am luat azi o pauza de la Supernatural, Hannibal si Stand up cu Bill Maher. Si am ieșit putin prin mall. Pot spune că am nimerit-o bine cu acum sunt reduceri frumușele, mi-am început shopingul încă din iulie. First, afară or fi 35 de grade, but I don't give a damn. Așă că mi-am luat cappucciono, desigur. De mult prin venele mele nu a mai curs cafea așa că am decis să o i-au ușor. Dar la câtă cafea am băut în timpul sesiune e o minune că încă sunt în viață. După aia, mi-am pierdut timpul, unde trebuie să și-l piardă un make-up artist cu acte în regulă. Nu am văzut în viața mea lucrui mai frumoase, I'm so in love right now... Dar, m-am stapânit, când îmi aduc aminte că colecția mea de rujuri va atinge în curând numărul magic format din trei cifre.  Mai am și eu mici obsesii pentru lenjeria femenină de la stockings pana la…

My music taste part 3

Nu credeam ca o sa fie si partea a treia, dar uite dupa 1 și 2, trebuie să fie și 3, nu?
M-am gândit eu că nu e chiar patriotic din partea mea să ascult doar muzică în engleză, așa că răscolind prin playlist în căutarea melodilor în limba maternă, am găsit destule. Deci și articolul dat se va împarte în două... într-un fel.
Deci prima parte în stilul clasic al pieselor pozitive românești.
Și a doua cu Ion și Doina Teorodovici, cred că sunt unica persoana din univers care face jogging sau sală în timp ce ascultă cântecele respective. I need help...!

My music taste part 2

După primul articol, în care în mod subtil mi-am promovat cântecele preferate. Vine și partea a doua. Nu mai critic gusturile altora din două motive. Pur și simplu mii lene și nu are sens până la urmă.
Deci în lista următoare e compusă alternativ din melodii culese din feed-ul meu de pe youtube.
Unele sunt din ele sunt reteta perfecta pentru vremurile când sunt deprimantă și nu știu de ce mă încăpățânez să rămâmn așa

The Ice Dragon

Ce faci când dai brusc peste o carte semnată de autorul tău preferat? Bineînțeles lași Hannibal, și te apuci de o nuvele pentru copii, doar fiindcă e semnată GRRM.
Eh, dar pot fi acuzată, când slăbiciunea mea pentru dragoni și Martin e bine cunoscută.
Deci, prin tot fandom-ul auzeam despre cartea asta, iar aseară când youtube mi-a dat în sugestii nuvela audio, am uitat că am jumate din cartea lui Thomas Harris de terminat.
Ca de obicei tot ce scrie Martin e fantastic, la fel ca Rice, are un stil aparte. Fără să facă descrieri inutile sau să să lase lacune în text, admosfera își este insuflată. Martin abia ce descrie lumea materială, concetrându-se mai mult pe senzațiile și sentimentele personajelor care interacționează cu ea. Găsesc asta fascinat.
The Ice Dragon, cum spuneam, este o nuvelă pentru copii, cu toate acestea este foarte matur scrisă. Regret chiar că nu l-am descoperit pe Martin mai devreme, mi-ar fi trebuit nuvele de genul asta când eram mică. Fiindcă ador acest gen(lipsit…

My music taste part 1

Pe la 10-13 ani ascultam muzică pentru care îmi vine să roșesc, dar cum sub lipsită de pigmenți de culoare în obraji, nu mă obosesc. Ascultam ceea ce se difuza pe la radio sau ce asculta toată lumea. Ceva timp a trecut, când am început să înțeleg și eu engleza, dar mai cu seamă să înțeleg ce trebuie să ascult, gusturile mele muzicale s-au schimbat total.
La moment nu am nici un prieten care ascultă ceea ce ascult și eu, mai găsim câteva cântece care fac excepții, dar pe linie generală eu am gusturi toatal diferite. Lucru minunat, cred eu, ce mă irită genrația asta scoasă pe bandă și lipsită de originalitate, care ascultă versurile pline de înțelepciune a lui Kanye West, Nicki Minaj sau Iggy Azalea, nu spun că respectivi sunt niște artiști prosti, dar sunt.
Dar și ăia sunt mai decenți decât maneliștii, ew... doar gândul la astfel de cântece îmi provoacă o greață spontană. Da, gusturile nu se discută. Păcat că după gusturile cuiva poți spune multe despre nivelul cultural și coeficientu…

Contele de Monte-Cristo

A sosit vremea să citesc și eu ceva clasic. Cum Monte-Cristo e de mult pe lista mea de must-read(listă, care în curând, la numărul de tituluri, poate acoperii o carte deja). Nu mă pot gândi la ceva mai tare decât să citești pe plajă sub zgomotul calmant al valurilor.
Iar acum despre carte... E una din cele mai bune cărți citite de mine, da are lacune pe care datorită stilului autorului dar și secolului în care a fost scrisă le poți trece cu vederea. Am avut mereu o slăbiciune pentru cărțile despre răzbunare, oameni puși în fața propriei conștinețe, izolați, care ulterior își recapătă libertatea. Acum vreo cinci ani am citit Papillon de Henri Charriere, o carte pe care o recomand. E bazată pe fapte reale, viața unui deținut francez, care reușește să evadeze de nenumărate  ori până își capată libertatea. Era un pasaj în carte(fiindcă nu o am la mine nu îl pot reda) unde fiind capturat după o evadare Papillon, datorită poreclei sale este amenințat de temnicier că i se va tăia aripile, b…

Musée Masséna

Cum până acum, tot ce-am făcut, este să lenevesc pe plajă cu o carte în mână sau să mă blăceasc ca o broască în apă, am decis să mai schimb rutina. Azi am fost la muzeul Masséna.
Inițial muzeul a aparținut  familiei Masséna, amplasat pe Promenade des Anglais, chiar pe malul Mediteranei. Poate exista oare o amplasare mai perfectă pentru un fost conac nobiliar?
Mi-a plăcut faptul că cu fiecare etaj pe care îl urcam treceam în alt secol, de la parter, la care s-a păstrat autenticitatea secolului 18, cu cât urcam descopeream un nou deceniu, în evoluția promenadei și a întregului oraș.
Salon de masa mi se pare superb, de la podeaua veche din lemn care scârțâia la fiecare pas până la candelabrul fastuos ce te orbea din sclipiri.
În stânga era ușa spre una din cele mai frumoase biblioteci pe care le-am văzut, ce îmi pare rău că nu am făcut mai multe poze.
Deci aici era parterul. O parte din mobila acelui secol
Priveliștea de la primul etaj sau era al doilea... nu mai știu sincer, în orice c…

Despre Nadina pe moarte

Ca o notă info, vin cu ceva explicații pentru articolul anterior, neobișnuit de mare pentru blogul meu. Ideea nuvelei în sine îmi colinda mintea de mai mult timp, dar abia ieri m-am asezat în fața calculatorului și am început să tastez cu o viteză nebună. Determinată în mare parte de glumele de prost gust legate de sinucidere, atât de populare printre mine și prietenele mele în timpul sesiunii. Dar și a damnatului meu nume Mădălina Manole, care acum m-a condamnat la o existență în fiecare cunoștință nouă, trebuie să facă o aluzie la legătura mea cu tizul meu. En fin. depsre Nadin pe moarte.
Citisem câțiva ani în urmă despre ultimile gânduri a unui sinucigas, și mi se părea atât de sumbre și deprimate încât am respins ideea de a continua lectura. De ce un sinucigaș nu poate avea simțul umorului? M-am întrebat eu, fie ăla și negru. Așa s-a născut Nadina. Am șlefuit-o puțin, apoi am lăsat-o să cutreire capul meu, curioasă dar leneșă din fire, fata făcut ce a făcut și așa a apărut pe pag…

Nadina pe moarte

Nadin se aseză pe fotliu alb și incomod de moale, pentru cineva aflat prima oară în antreul unui cabinet psihologic, fata era destul de calmă, totala lipsă de anxietate se datora nervilor tociții bine timp de 19 ani. Nadin considera sincer că e ultima persoană care ar avea nevoie de orice fel de ajutor ”Știu că-s nebună, dar m-am împăcat cu ideea.”

Despre dragoste & co

Well, asta e o surpriză, să scriu eu despre dragoste! Cum probabil ați observat, dacă mă urmăriți, nu sunt genul romantic. De multe ori am strâmbat din nas când primeam un buchet de flori sau ciocolată, câteodată mă încăpățânam să plătesc pentru mine, când ieșeam la un suc. Habar nu am de ce făceam asta, și de ce e neapărat un lucru rău. Dacă mie pur și simplu nu-mi place ciocolată(și chiar nu-mi place) și nici n-am chef la moment să pretind că-mi place, iar dacă pur și simplu îmi face o reală plăcere să plătesc pentru mine, de ce nu? No, poate mai bine să fiu pițipoanca clișeică ce stă la buzunaru' lui tati? Ei bine, aici se încep stadartele duble, conform sutelor de meme-uri despre subiect văzute pe 9gag și din alte surse. Să trecem la oile noastre: Love is complicated!

Și în toată chestia asta, înșelatul e mare mea problemă, știu că e des întâlnit și nu pot face absolut nimic ca să opresc , dar tot mă enervez fără efect. Eu care sunt  loială și cinstită, plus că am o conștiiță,…

The whispering knights

O cărțulie mică, ușurică și cam copilăroasă, cum n-are nici  100 de pagini am terminat-o azi dimineață. De ceva timp nu mai citisem nimic în engleză, așa că i-am dat o șansă. Am intuit de la început simplitatea cărții, e pentru copii până la urmă engleză elemetară ușor de înțeles. Mi-a plăcut micile ilustrații. În rest sunt puține persoanje, ușor definite, mai puțin antagonista,
Autoare nici nu s-a obosit sa o definească, habar nu ai ce motive o domină și de ce procedează complet prostește. Mi-a plăcut puțin de Sue, e genul de fetiță cum obișnuiam să fiu eu, nihilistă care negă totul și nu crede nimic.... hihi. Cam asta despre carte, ce pot spune acţiunea e ușor fluidă pe parcurs, nu m-a ținut cu sufletul la gură. Finalul e previzibil, chiar de la început, Morgan e iritată, fiindcă ce spuneam n-am mai citit despre un villan atât de gol și lipsit de substanţa ca personaj. Dar pentru cineva de 9-12 ani acestă carte poate fi excelentă.

Din Nice: primele impresii

Mai mult ca sigur mi-am pierdut toți prietenii când aceștea au aflat că urmează să-mi petrec restul verii în Nice. But, it's totally worth it!

Aici, chiar și după ce m-am ars serios la soare, încă am impresia că aș fi albinoasă, comparându-mă cu localnicii bronzați bine. Începând cu clima total opusă celei din Petroșani și terminând cu un nou fus orar, metabolismul meu încă exprimă WTF! 
Însă trec peste tot, aș fii nesmițită dacă m-aș plânge. Stau într-o clădire în stil barok,( cred că ăsta e termenul potrivit), cu un nume poetic Palazzo del Sol.
Îmi dă impresia că mă aflu în conacul vechi a unei familii burgheze: de la ascensor până la scările în spirală și ușile grele și mari din lemn, dar cel mai mult la casa asta, îmi place geamurile imense cu priveliștea directă spre mare... waw!
Încă nu am văzut mare lucru în oraș, am fost până la mall, că tot sunt reduceri și pe plajă bineînțeles. Încerc să mă învăț să înot dar până la moment îmi iese foarte bine să fac scufundări involunt…