Treceți la conținutul principal

Gradina uitata

Am cumpărat cartea asta la târgul librărilor în Chişinău(parcă așa era evenimentul dat). Am intuit că e promiţătoare, și n-am vrut să o las să strângă praful acasă, așa că am luat-o cu mine până Petroşani. Bineînţeles oamenii și-au luat de acasă lucruri stric necesare, dar mie nu mi-au încăput banalităţi printre cărţile pe care le-am îndesat în valiză.
Și deci încep recenzia spunând cât de extraordinare e cartea asta. După ce Martin mi-a terorizat creierul cu Dansul Dragonilor, aveam nevoie de o carte diferită de universul fantasy.
Și cum cartea promitea mistere de familie, trădări, personaje dubioase și secrete, părea ideală. Și într-adevăr e perfectă! Am găsit acelaşi știl îndrăgit de mine la cărțile lui GRRM, ca acţiunea să alterneze de la un personaj la altul. Mi-a plăcut că Morton nu s-a concentrat pe un singur personaj, ci a împletit un frumos roman, cu o mulțime de fire narative. Și partea ce-a mai tare e că fiecare personaj are acțiunea plasată într-un anumit timp, începând cu 1901, 1907, 1975, 2005 ș.a.m.d. La început e totul e confuz, dar cum am început să descifrez care-i treaba, n-am putut să mă dezlipesc de carte.
Sincer, m-au enervat toate personajele, mai puțin Eliza(dar și cu ea am avut un episod) ai impresia că toate sunt duse cu pluta. De la dragoste nesănătoasă, devotament extrem, obsesie bolnavă sau idealism prostesc. Însă nici un personaj nu-i lipsit de sens, la cât mă agasează modul cum acționează, nu-i pot reprosa nimic lui Morton. Totul e bine pus la puct, fără umputuri inutile, fiece capitol, era o piesă a misterului dezvăluit la sfărșitul romanului. În mare parte am dezlegat misterul, dar numai după ce mi-au fost date idiciile necesare.
Kate Mormot a făcut o treabă minunată. Acum aștept bursa ca să mi-o cheltui pe următoarea ei carte, pe care am și pus ochii la librăria, pe lângă care dau târcoale ori de câte ori am ocazia.
Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Ultima romantica Regina Maria

 Există un singur bărbat în România și acela e Regina.Contele Charles de Saint-Aulaire

Am un respect foarte mare pentru familia regală a României, însă pentru Regina Maria am o deosebită admirație și dragoste. Era foarte frumoasă, loială inteligentă și cam narcisită, e una din sursele inspiarției mele, confruntată cu cruda realitatea ea totuși a păstrat romantismul unic. De aceea să citesc biografia ei a fost plăcerea supremă. O carte foarte bine scrisă, mi-a plăcut că fiecare capitol începea cu un mic citat, de exemplu. Românii nu sunt o națiune ci sunt o profesieOtto Von Bismarck.

Cartea începe cu nașterea până la decesul reginei, oferind totuși detalii pre și post.
Chiar dacă știam de la școală activitatea familei regale românești în anii primului război modial și după Marea Unire. Nu știam câtă muncă și efort a depus Maria pentru a asigura integritatea graniților țării sale. Cel mai mult mi-a plăcut la cartea asta evoluția vizibilă a Mariei. În adolescență, datorită influenței mame…

Top rujuri magice

Poate nu știți dar pe lângă pasiunea mea pentru cărți mai am una... machiajul! De fapt sunt make-up artist calificat și licențiat, cu o colecție impresionantă de pensule, pudre, rimeluri, farduri și bineînțeles rujuri! Conform ultimului recensământ aveam în jur de 40, dar la fel ca și în cazul cărților am pierdut de mult orice legătură cu realitatea. Dar să fiu sinceră în ultimul timp nu prea mi-am cumpărat rujuri, and I need new babies!
Cum urmăresc multe vloguri beauty, sunt mereu la curent cu ultimile noutăți în materie de make-up. Deci am hotărât să fac un top cu rujuri neobișnuite care urmează să intre în familia mea, din păcate șansele ca să le găsesc în Moldova sau România sunt așa de mici încât îmi pun speranța doar pe e-bay și amazon, ceea ce bineînțeles înseamnă că mă va costa transportul mai mult decât produsul.
5 Peel off lipstick

Am deja unul, dar ideea din spatele acestui produs mi se pare atât de interesantă încât ar fi păcat să nu-i ofer un loc aici. Dacă nu aveți inst…

Mostenirea Ucigasa

După ce văzusem o recenzie referitoare la această carte, mi-am dorit s-o citesc. Având un subiect haios şi original, aveam mari aşteptări de la ea.
În primul rând e o carte pentru copii de până la 13 ani şi de aceea e foarte uşor de citit, totuşi pentru personaje mi s-a părut dialoguri cam plastice.
Cartea a început tumultos, însă a încetinit pe parcurs ca să explodeze spre sfârşit, pot spune sincer că chiar dacă mă pricep la intrigii literare,dar spre sfârşitul acestei cărţi Jones  a aruncat peste mine o funie încâlcită şi m-a lăsat să mă descurc cu asta. De aceea mi-a plăcut extrem de mult finalul, detalii de pe parcursul cărţii pe care eu la moment nu dădeam doi bani brusc au devenit importante.
Ce mi-a mai plăcut e relaţia dintre Lorelii şi Ovid, mi-a amintit oarecum de relaţia mea cu fratele meu, nu că noi încercăm să ne omorâm între noi (încă). Felul cum încearcă cei doi să se omoare, fără vreun motiv întemeiat, e retardat de genial, sau... genial de retardat... mă rog, a-ţi în…